Fiindcă Mă iubește…
În Psalmul 91 avem câteva făgăduinţe din partea Domnului.
Fiindcă mă iubește – zice Domnul-
a) îl voi izbăvi (scăpa →cod Strong 6403)
b) îl voi ocroti (înălţa → cod Strong 7682) …căci cunoaște Numele Meu
c) îi voi răspunde …când Mă va chema
d) voi fi cu el în strâmtorare
e) îl voi izbăvi (salva/elibera din necaz – cod Strong 2502)
f) îl voi proslăvi (onora)
g) îl voi sătura cu viaţă lungă
h) îi voi arăta mântuirea Mea.
Domnul Isus a spus că Legea și prorocii sunt cuprinse în două porunci, din care cea dintâi și cea mai mare este să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. (Matei 22:37-40)
Pentru cineva care citește cu mintea acest verset, totul se reduce la « TREBUIE să-L iubim pe Dumnezeu ». Şi în lumina psalmului 91 (v. 14-16) înţelege că are și ceva de câștigat dacă ÎL iubește.
Realitatea este că noi prin forţele noastre nu putem nimic. O persoană nu poate să iubească pe alta la comandă. Iubirea e un sentiment înălţător, ceva care se naște în inimile noastre, se dezvoltă și se cultivă.
Şi totuși pentru cel născut din nou lucrurile se întâmplă altfel. Prin nașterea din nou, noi ajungem la cunoștinţa dragostei lui Dumnezeu faţă de noi.
Dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat (Romani 5 :5)
Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. (Romani 5 :8)
Cu timpul, pe măsură ce trăim viaţa cu El, începem să experimentăm această dragoste, pe care El o va manifesta în viaţa noastră.
Cât despre mine, I-am spus DA Domnului acum 33 de ani. În primii ani eram foarte pasionată de El. Devoram cărţile creștine, scriam cântece (versuri și melodie), apoi le cântam și cu vocea și la chitară. Cu timpul, problemele vieţii de zi cu zi au început să mă asalteze : mariajul, copiii, serviciul, studiile… Anii au trecut, copiii au crescut. În fiecare duminică mergeam cu toţii la adunare (biserică), pentru că toată viaţa mea am dorit să rămân un exemplu pentru copiii mei. O bună rutină se instalase in viaţa mea. Până într-o zi, după mulţi ani, când am recitit ceea ce Domnul spusese îngerului bisericii din Efes (Apocalipsa 2:4). Duhul Sfânt mi-a atras atenţia că nu mai aveam dragostea dintâi. Simţeam ca o mare neîmplinire acest lucru, ca un gol în inima mea. Doream ca ea să revină. Şi atunci am început să mă rog. I-am cerut Duhului Sfânt să toarne această iubire în inima mea. Prin forţele mele, eu nu pot nimic, dar El poate totul. (Zaharia 4 :6) I-am cerut să transforme inima mea într-un rug aprins de dor, de iubire, de pasiune pentru Mirele Isus (Matei 25: 6,10). Din acel moment, viaţa mea nu a mai fost aceeași.
După acea rugăciune făcută Domnului, am început să citesc mai mult Cuvântul, să petrec mai mult timp cu Domnul în rugăciune, să-L ador mai mult. Am cerut sete și foame după El, după prezenţa Lui, după Cuvântul Lui, după neprihănire. I-am cerut să mă ajute să-L iubesc cu acea dragoste de care El este vrednic. Câţiva ani au trecut de atunci. Aceeași dorinţă o am și azi, dar mult mai fierbinte. Duhul Sfânt mi-a umplut inima de iubire și de pasiune pentru Isus. Viaţa mea a fost transformată într-un cânt de slavă. Setea și foamea mea după EL mi-au permis să-L cunosc mai profund, după cum El este revelat în Cuvântul Lui ( Psalmul 42 :1-2). EL mă inundă cu iubirea Lui, inima mea răspunde la această iubire… iubindu-L. (Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi –1 Ioan 4 :19)
Duhul Sfânt a transformat inima mea într-un vulcan de dragoste. Mi-e sete și foame în permanenţă după El. Vreau să respir prezenţa Lui (Psalmul 63:1). Când vin în locul secret, doresc să-L copleșesc cu dragostea mea, să-L inund cu parfumul iubirii ce I-o port. Nu-L iubesc pe Domnul neapărat pentru ceea ce a făcut în viaţa mea. Da, a făcut lucruri extraordinare… Îl iubesc pe Domnul pentru ceea ce este El, pentru persoana minunată care este. Cu cât petrec timp mai mult cu El, cu atât El se lasă descoperit. Cu cât pătrund mai adânc în inima Lui, cu atât iubirea mea pentru El crește și inima mi se umple de adorare, iar gura de declaraţii de dragoste (Psalmul 45 :1-2).
Când ceasul încercării a venit în viaţa mea, când lanţul strâmtorării a vrut să mă sufoce, am strigat la El, iar răspunsul a venit : « Fiindcă Mă iubește… »
L-aș fi iubit mai puţin dacă El n-ar fi răspuns la strigătul meu, sau dacă ar fi răspuns altfel decât așteptările mele? Nicidecum. (Daniel 3 :17-18) Nimeni și nimic nu mă poate despărţi de dragostea Lui (Romani 8 : 35-39), căci Domnul m-a săpat în inima Lui (Cântarea Cântărilor 8:6).
Despre cine vorbește Psalmul 91 și cui îi e făcută promisiunea de protecţie? Celui ce locuiește la adăpostul Celui Preaînalt… (Cel ce locuiește la adăpostul Celui Preaînalt, se odihnește la umbra Celui Atotputernic. → Noua traducere românească) Dacă cineva locuiește…, urmarea va fi că el se va odihni la umbra Celui Atotputernic. Cuvântul « adăpost » (cether) בְּסֵ֣תֶר (bə·sê·ṯer) = loc secret, loc retras, refugiu (cod Strong 5643)
Cheia este locul secret. Nu numai că ÎL cunoști pe Domnul și EL te cunoaște pe tine, dar există o intimitate între tine și El. Această intimitate, acest timp prețios petrecut în prezența Lui va deveni desfătarea ta (Psalmul 119:24). Nu mă refer aici la mântuire – aceasta a marcat începutul relaţiei- ci la o dragoste profundă între Isus și tine (Biblia te numește soția lui). Adorarea devine o stare permanentă, o manieră de a trăi, pe măsură ce devii din ce în ce mai conștient de prezenţa Lui în orice clipă din viaţa ta.